În perioada 4-5 februarie 2013 în Republica Moldova se află un expert internațional, Sasa Cvijetic, cetățean al Republicii Croația, angajat de către Organizația Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) pentru a efectua o evaluare care să stabilească în ce măsură Republica Moldova și-a atins obiectivele sale vis-a-vis de elaborarea Comunicării Naționale II. În conformitate cu procedurile de evaluare, expertul internațional va avea o serie de întîlniri cu factori de decizie și experți din Republica Moldova.
Expertul s-a întîlnit cu Ministrul Mediului Gheorghe Șalaru, care în această evaluare are calitatea de Punct Focal Național la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei și ca Punct Focal Național al Fondului Global de Mediu (GEF). Discuțiile s-au axat pe rezultatele obținute și identificarea forte - cum acest proiect a ajutat Republica Moldova ca ulterior (după realizarea lui) să își poată atinge obiectivele de raportare către Convenția respectivă.
Mai jos Vă propunem cîteva spicuiri din discuția purtată de expertul internațional Sasa Cvijetic cu ministrul Gh.Șalaru:
Întrebare. Care au fost succesele înregistrate de Proiect privind dezvoltarea capacității naționale de raportare în cadrul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei (CCONUSC) ?
Gh.Șalaru: În procesul de implementare a acestui Proiect au fost implicați mai mulți parteneri: Autoritățile publice centrale și locale, Sectoarele academic, privat și neguvernamental.
Concomitent cu procesul de evaluare a diferitor aspecte (spre exemplu perfectarea Inventarului emisiilor de gaze cu efect de seră, Identificarea scenariilor de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de seră, Evaluarea gradului de vulnerabilitate a diferitor componente la schimbările climatice si identificarea măsurilor de adaptare către noile condiții de climă), experții naționali și partenerii Proiectului s-au familiarizat și au însușit noi metodologii și abordări de evaluare și apreciere a acestui fenomen în ansamblu, de consecințele provocate de el, de modalitățile de atenuare și de adaptare către noile condiții de climă. Aceasta a permis ulterior ca Republica Moldova să aibă o capacitate mai mare de raportare. În rezultatul implementării acestui Proiect Republica Moldova a creat capacitatea necesară pentru perfectarea separata a Rapoartelor Naționale de inventariere, care din 2014 va deveni o activitate obligatorie pentru țările ce nu fac parte din Anexa nr 1 a Convenției. Republica Moldova a inițiat această activitate în cadrul Comunicării Naționale II și în 2005 a prezentat Raportul național de inventariere separat de Comunicarea națională.
Întrebare. A fost Proiectul util țării în vederea pregătirii și diseminării materialelor tehnice, inclusiv a metodologiilor și instrumentelor recomandate?
Gh.Șalaru: În perioada de perfectare a comunicării naționale Doi au fost utilizate metodologii noi de elaborare și evaluare a scenariilor de emisie a gazelor cu efect de seră. În acest scop au fost însușite și utilizate programele computerizate ENPEP și LEAP. Pentru sectorul „Păduri" a fost utilizat Programul computerizat JABOVA II cu ajutorul căruia s-a evaluat gradul de vulnerabilitate a sectorului forestier către noile condiții de climă pentru următorii 100 ani. Pentru sectorul agrar a fost elaborat un model de cartare a arealului de cultivare a culturilor agricole în funcție de suma temperaturilor active. După finalizarea Comunicării naționale doi experții instruiși în utilizarea lor au folosit aceste instrumente în cadrul altor evaluări. Spre exemplu, programul ENPEP a fost utilizat de către experții instruiți în cadrul Comunicării doi pentru evaluarea scenariilor de dezvoltare a sectorului energetic. Aceste scenarii au servit ca argumentare la elaborarea și aprobare Strategiei de dezvoltare a sectorului energetic a Republicii Moldova pînă în anul 2020.
Întrebare. Care a fost succesul Proiectului în consolidarea capacitații naționale asupra Comunicării Naționale prin exercițiul de auto-evaluare, inventariere și consultare cu părțile interesate? Credeți că țara a dezvoltat în continuare Comunicarea Națională precedentă, alte activități de stimulare și inițiative naționale relevante?
Gh.Șalaru: Procesul de perfectare a Comunicărilor naționale este unul foarte important pentru țară în aspectul întăririi capacității. Spre exemplu, Republica Moldova în procesul de perfectare a Comunicărilor naționale a instruit circa 70 experți in domeniile prioritate ale Convenției. Trei experți naționali sunt autorizați de către Secretariatul Convenției ca experți internaționali în domeniul evaluării Comunicărilor Naționale a țărilor din anexa nr.1 a Convenției și a inventarelor naționale a emisiilor de gaze cu efect de seră. Comunicările naționale la fel au întărit capacitatea națională de perfectare și promovare a Proiectelor din cadrul Mecanismului dezvoltării Nepoluante a Protocolului de la Kyoto.
La momentul actual țara noastră are aprobate la nivel național 11 Proiecte din cadrul acestui mecanism. În cadru Comunicărilor naționale a fost elaborată o pagina electronică națională care se menține și se reactualizează permanent. În cadrul Comunicării naționale II în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Moldova a fost inițiat un curs Universitar "Energetica și mediu". Acesta a fost axat preponderent pe măsurile de atenuare a schimbărilor climatice. În parteneriat cu Radioul Național, diferite posturi de televiziune și ziare a fost promovată o campanie de mediatizare și conștientizare a publicului larg în domeniul schimbărilor climatice. În parteneriat cu Direcția Generală învățămînt a mun. Chișinău a fost elaborată și transmisă pentru utilizare de către toți învățătorii de geografie și biologie din școlile de cultură generală o lecție în format electronic despre fenomenul schimbărilor climatice și metodelor de atenuare a lui și adaptare către noile condiții de climă.
