Dupa aproape doua saptamani de negocieri, Conferinta ONU privind schimbarile climatice de la Durban, Africa de Sud, s-a incheiat ieri cu un acord slab, lipsit de ambitie si echitate, se arata intr-un comunicat remis de Reteaua de Actiune pentru Clima Europa (CAN Europe), a carei membru este şi Fundaţia TERRA Mileniul III.
Desi s-a stabilit o prelungire a angajamentului de reducere a emisiilor in baza protocolului de la Kyoto (ce va expira in ultima zi din 2012), patru dintre marii poluatori ai lumii - Japonia, Canada, Rusia si SUA - nu vor lua parte la acord. Acest lucru inseamna o portita de scapare pentru statele care au refuzat sa ia masuri reale si o reducere a emisiilor mult mai mica decat cea necesara, stabilita in urma cercetarilor.
Aproximativ 190 de state au cazut de acord in privinta a patru obiective: o prelungire a angajamentului luat in baza Protocolului de la Kyoto, un plan de lucru pentru anul viitor, un plan de gestionare al aşa-numitului Green Climate Fund (fond de care beneficiaza ţarile in curs de dezvoltare şi la care contribuie statele dezvoltate, polutatorii istorici, printre care si Romania) si o dispozitie prin care toate statele participante vor semna anul viitor un acord care sa le oblige sa reduca emisiile.
A doua perioada de angajament sub Protocolul de la Kyoto va dura fie 5, fie 8 ani, decizia urmand sa fie luata pana la sfarşitul anului 2012.
Concluziile negocierilor de la Durban omit insa prevederile initiale ale Planului de Actiune Bali (PAB), prin care se urmarea reducerea emisiilor in statele cu economii emergente (precum Brazilia, India şi China), transferul de tehnologii, sprijin financiar si adaptare la efectele schimbarilor climatice. Cu toate ca discutile asupra PAB nu au fost finalizate, a fost initiat un proces similar, Platfortma Durban, ce va fi finalizat in anul 2015 si ar putea avea efecte abia in 2020.
Lipsa unor decizii clare si drastice nu face decat sa amane masurile urgente de combatere a schimbarilor climatice. Potrivit economistului Faith Biriol, director al Agentiei Internationale de Energie, cu cat vom amana aceste masuri, cu atat vom plati mai mult. Biriol a estimat ca pentru fiecare dolar amanat in investitia de tehnologii curate vom fi nevoiti sa platim pe viitor o compensatie de 4.30 dolari din cauza cresterii emisiilor.
"Daca omenirea vrea sa aiba 3 din 4 sanse sa limiteze cresterea temperaturii medii globale la cel mult 2 grade Celsius, emisiile nu pot depasi 1000 giga tone intre anul 2000 si 2050. Pana in prezent, o treime din aceasta cantitate a fost deja emisa, in prima decada a acestui secol. Daca se stie ce cantitate mai avem la dispozitie pentru urmatorii 40 de ani, de ce este atat de greu sa gasim o modalitate echitabila de distributie luand in calcul emisiile istorice?", se arata in comunicat.
